Caii si fericirea

Cine a spus ca cel mai bun prieten al omului e cainele, nu a cunoscut niciodata calul ;).

This slideshow requires JavaScript.

Azi am fost in vizita la prietenii mei de la Arkadia Horse Club si am profitat de ocazie sa incalec un cal. Am ales-o pe Holly, desi Rigoletto imi este mai drag, dar Holly este atat de comoda!!! De parca as fi in cel mai placut loc din lume, cand sunt calare pe ea!!! Stiu, nu ma puteti intelege, dar nu conteaza, sentimentul e unic, nu trebuie neaparat inteles ;).

Cred ca as putea sa ma mut acolo, sa stau toata ziua in preajma cailor, nimic nu ar fi mai placut decat sa ma rup de realitatea din jur pentru lumea de basm de la Arkadia. 

Ra

Just do it!!

Run, Run, Ruuuunn

Daca am reusit sa ma adun si sa ies la alergat, chiar si intr-o dimineata ploioasa ca aceasta de azi, inseamna ca am depasit cu siguranta un obstacol psihologic in ceea ce priveste activitatea fizica si pentru prima data, dupa atatea incercari – pare ca a inceput sa imi placa.

Ceea ce nu poate decat sa ma bucure!!!


Ra

Sport, dieta, sport, dieta…

 

…si de la capat!!

Am avut numeroase tentative nereusite, sortite esecului inca de la inceput, de a face sport. Am incercat si cu sala si ii multumesc Ioanei Denes cu ocazia aceasta pentru rabdarea si bunavointa de care a dat dovada de cate ori mi s-a nazarit mie sa merg la ea la sala. Este vorba despre sala Bamboo Fitness.

Am inceput sa alerg in parcul IOR in septembrie anul trecut si chiar ma obisnuisem si ajunsesem sa alerg 5 km, pana ce m-am mutata si aici la capatul lumii unde stau acum, imi este imposibil sa merg in vreun parc sau in vreo zona apropiata doar ca sa alerg ;). Poate ca sunt si carcotasa si doar caut motive ca sa nu fac sport deloc pentru ca sincera sa fiu sunt genul de persoana sedentara inspre foarte sedentara :))))!!

Insa de azi am spus: “GATA!!”, fac o ultima incercare sa ma imprietenesc cu sportul. Din niste motive mari si intemeiate. Unul e ca la varsta mea (imbatranesc incetisor si se simte) corpul are nevoie de ceva miscare in mod organizat si alt motiv este ca as vrea, imi doresc cu disperare sa slabesc :). Deja imi aleg cu grija mancarea si mai am cateva alimente de eliminat, printre care mancarea din avion in mod haotic si la ore total aiurea. Daca reusesc sa reglez si treaba aceasta, deja am facut un mare pas inainte. Iar in privinta sportului, pentru ca despre el vorbeam, ultima mea tentativa este de a iesi sa alerg pe… pe… pe terasa penthouse-ului meu!!!! Am o terasa absolut imensa pe care deocamdata nu o folosesc in nici un fel si i-am gasit utilitatea. Am sa imbin utilul cu placutul si am sa fac sport in fiecare zi. Teoretic, ca practic ramane de vazut :))))!!!

L-am regasit pe my personal running trainer si de azi, oficial, fac o ultima incercare de a ma imprieteni cu activitatea fizica. sa speram ca imi si reuseste.

Ra

Dupa a doua zi :))

Hahaha!!! Nu am cum sa nu incep ziua razand. De bucurie. Inca 300 de grame lasate in urma :)!!!! 56,1 kg azi dimineata!!! E adevarat ca azi ma doare orice bucatica de carne de la gat in jos, dar sa fiu a dracului daca nu merita!!! Chiar imi place!!! Deabea astept sa merg si azi la sala. Ieri am continuat cu cardio (si culmea e ca rezist cu brio!) si am lucrat bratele. Nu am putut sa ma abtin sa nu-l intreb pe Bogdan la ce imi trebuiesc mie brate :)! Mi-a raspuns razand ca vrea sa fac bratele cat ale lui, hahaha, ce glumet este antrenorul asta al meu. Ia uitati-va cam cat are el bratele:

Cum sa ma fac atata??

Dar trebuie sa recunoastem ca arata intr-un fel… Ahhhh! Dar cat este de rau, inca continui sa cred ca vrea sa ma omoare prin infometare si sport. O moarte lenta, dar sigura!

Lasand asta deoparte, sper sa avem un weekend minunat cu totii, sa fie soare pe cerul vietii noastre si sa fim mai buni.

Ra

Dupa prima zi

56,4 kg… Deci se poate. 400 grame pierdute de pe o zi pe alta… Nu am febra musculara. Asta e bine, intr-un fel. Inseamna ca nu m-a fortata atat de tare, dar si ca poate trebuia mai mult – cine stie? Am sa-i spun lui Bogdan azi, sa vedem ce crede.

Micul dejun: incerc cat pot sa tin dieta pe care mi-a recomandat-o Bogdan. Aseara am crezut ca e prea putin ce mi-a spus sa mananc, dar – culmea e ca m-am simtit chiar satula cand am terminat de mancat. Sper sa ma obisnuiesc. Eu sunt mult prea pofticioasa de felul meu, mai sunt si gurmanda si in plus – as sta in bucatarie sa gatesc 24h/zi daca ar fi cu putinta. Deci la partea cu dieta s-ar putea sa am nevoie de mai mult decat de ambitie. De o disciplina de fier chiar.

Mai am o problema cu lichidele. Nu mi-e sete niciodata. Nici chiar vara la temperaturi ridicate. Da, sunt ciudata, stiu ;)!! Am incercat in nenumarate randuri sa beau cei 2l de lichide recomandati pe zi… Nu reusesc. O singura data mi-a reusit, cand mi-a recomandat o dna dr dermatolog. Dupa vreo 2 saptamani de baut cam 3l de apa pe zi, am crezut ca o sa vomit de la apa… Nu as vrea sa o iau de la capat. Dar am sa incerc si asta.

Scriu despre decizia mea ca despre o provocare. Fiecare are puncte slabe si puncte forte. Pentru mine sportul este cu siguranta un punct slab. Nu sunt in stare, ma plictissc, nu imi place. Prefer sa stau, sa citesc, sa scriu, sa fac mancare sau curat. Sau orice altceva nu implica sportul. De cand ma stiu am fugit de sport si toate incercarile mele de a face sport au esuat. Tin minte in clasa a VI-a la scoala generala, am fugit din poarta la handbal cand am vazut ca vine mingea spre mine… :-P! Sau cand am incercat sa fac aerobic… Doamne, nu m-am mai dus a doua oara de rusine: eram tot timpul contra timp si contra tot ceea ce faceau acolo. Toate fetele erau pe dreapta, eu eram pe stanga.  Cand un exercitiu se facea pe stanga, eu eram pe dreapta. Un pas inainte, eu eram inca inapoi. O miscare in spate, eu ramaneam in fata. Eram Gica-contra practic. Singurele sporturi pe care le practic cu placere sunt patinajul si echitatia. Atat. Si incercarile mele de a ma duce la sala au esuat mereuu. Ma duceam o saptamana, doua, am fost si o luna. Dar nu mai mult. SI acolo pierdeam timpul printre oameni si aparate, uitandu-ma pirduta la televizor. Din cand in cand mai faceam cate ceva. Nimic grandios.

Multumesc Ioanei ca da dovada de prietenie si chiar mai mult de atat si imi permite sa vin la sala Bamboo Fitness de cate ori ma apuca cheful de sport. rar, ce-i drept. Acum, insa, am de gand sa duc la capat aceasta incercare si sa fac din asta un mod de viata. Sanatos. Trebuie sa fac ceva si pentru organismul meu. Pentru corpul meu. Si pentru mine, in general. Sportul e sanatate curata. Stiua asta, la teorie sunt buna. Cu practica e mai greu.

Si ii multumesc lui Bogdan ca s-a inhamat la asta. Acum nu am timp, trebuie sa plec inspre aeroport, dar maine dimineata am sa imi iau si toate masurile, sa vedem ce rezultate sunt in timp. Astept sa se vada ceva in 6 luni, deci nu cer nimic rapid si pe moment, dar ma bucura orice dovada ca merita. Chiar si numai 400 de grame pierdute… Incet, incet… :)!

Va doresc o zi frumoasa si senina, chiar daca pe cer sunt nori…

P.S. – I miss the Amalfi Coast…

Ra


Previous Older Entries

%d bloggers like this: