Fara tine

Fara tine nu mai stiu sa scriu, cand inchid ochii – gandurile nu mai alearga catre tine. Ele raman aici, ancorate in realitatea mea si nimic nu ma mai inspira, cuvintele nu se mai insira frumos pe pagini virtuale… 

Fara tine nu imi e mai rau, nici mult mai bine pentru ca uneori iti mai simt lipsa… Insa fara tine, totul capata contur de fericire…

Fara tine mi-e teama ca nu am sa mai scriu… Ai fost mereu singura mea sursa de inspiratie, pentru nimeni si nimic, nu am stiut sa scriu asa frumos cum am facut-o pentru tine.

Fara tine imi repet obsesiv ca viata merge inainte. Si chiar merge… 

Ra

De ce?

Oare de ce nu ma eliberezi de tine? De ce nu ma lasi sa plec? De ce inca te astept? De ce te cred? De ce imi spui ca nu e momentul acum? Cand va fi? De ce imi spui ca e doar o perioada? De ce dracului nu ai taria sa recunosti ca totul e inutil, ca toata asteptarea asta este in zadar pentru ca niciodata timpul nu va fi de partea noastra? Distanta dintre noi este prea mare, vietile noastre sunt perfect paralele fara cea mai mica sansa de a se intretaia vreodata si eu astept ca proasta ceva ce nu va veni nici azi, nici maine, nici curand si nici mai tarziu. Sau poate ca va fi posibil intr-o alta viata. Una in care nu ai sa mai muncesti mai mult decat este posibil sa isi imagineze cineva, una in care sa nu te intorci in fiecare seara acasa (alta casa) langa alta familie, una in care sa nu tanjesc sa iti aud vocea, una in care sa nu ma intreb ce faci cand esti departe de mine… Una in care sa nu imi mai spui ca discutiile astea nu isi au rostul intre noi si ca trebuie sa am incredere in tine ca va veni timpul sa… Sa ce? – te intreb eu!!! Timpul nu a tinut cu noi nici cand ne-am cunoscut, nici cand eu am plecat si nici cand ne-am regasit. Timpul nu a tinut cu noi nici in noptile care mi s-au parut mereu prea scurte langa tine si nici in zilele in care orele se topeau cand eram langa tine. Timpul nu a tinut cu noi nici cand te-am strigat si nu m-ai auzit si nici cand am plans si nu mi-ai sters lacrimile. Nici macar atunci cand m-ai facut sa rad pentru ca prea putin au durat si acele momente. Timpul nu face decat sa ne indeparteze. La mine e zi, la tine e noapte. Cand eu ma trezesc tu pleci in lumea viselor. Cand eu imi fac rugaciunea inainte de culcare, tu esti in sedinte, nu avem cum sa ne sincronizam… Si nici macar in lumea viselor nu ne putem intalni pentru ca visam in momente diferite si tot pe bietul timp il invinovatesc… Vreau sa te aud mereu, cum sa ma intrebi de ce nu te sun eu??! De ce crezi ca nu te-as suna in fiecare minut? Abea as termina de vorbit si as apela iar numarul tau. Si iar as lua-o de la capat. Dar nu pot sa fac asta. Ce ar insemna sa fac asa ceva?

Credeam ca dupa ce voi vorbi cu tine, ma voi linisti… Nu s-a intamplat asa, nu m-ai linistit nici de data aceasta. Sunt doar dezamagita, simt ca nu sunt sperante si ca ma agat de amintirea unor clipe minunate petrecute impreuna, dar si acelea furate. Furate de la familie, de la prieteni, de la munca, furate de la altii si petrecute cu mine… In concluzie, nu a fost nimic al meu niciodata si probabil daca unul dintre noi nu se opreste la timp, cine stie cate vor urma in viitor…? Cate alte asemenea clipe furate de la unul si de la altul ca sa putem petrece putin timp impreuna?

Ma simt pierduta… Intre amintiri.

M-am ratacit… In lumea viselor, cautandu-te.

Ma apasa… Distanta dintre noi.

Ma doare… Dorul de tine.


Ra

 

Adevarul gol golut

The honest truth is that I do really miss what we almost had…

Ra

Baby, come back sooner…

A plecat. A plecat vara mea. Si tu ai plecat o data cu ea. A plecat. A plecat soarele arzator. Si a luat cu el caldura ta. A venit toamna cu ploile ei. S-a umplut sufletul meu cu lacrimi de dor. Va veni. Va veni iarna geroasa. Si tu vei venii. Impreuna cu caldura noptilor lungi de iarna. Va trece si iarna. Si albul zapezii. Si golul din sufletul meu doar se va adanci. Se va adanci…

Si iar va iesi soarele. Vor inflorii ghioceii. Ne vom iubi iar. Si iar voi zambi. Voi zambi…

Inca o toamna, inca o iarna si alta primavara fara tine. Apoi o vara de dor. O toamna de lacrimi. O iarna de asteptare. O primavara de amintiri…

Baby, come back sooner ’cause without you I am just another lonely girl…

Ra

…e mi manchi da morire!

Ra

%d bloggers like this: