Drama concediului medical

Ce te faci cand mergi la urgenta si ti se spune ca trebuie sa stai acasa pentru ca nu poti zbura cu otita? Asta vine la pachet cu o scrisoare medicala catre medicul de familie (un fel de recomandare catre medicul de familie sa iti dea concediu medical) de la un medic specialist (ORL in cazul meu). Si ajungi la medicul de familie care iti spune ca el nu iti poate da concediu medical pentru cazul otita deoarece (conform legii, sa te P..I pe ea) numai medicul specialist iti poate da concediu medical. Daaaaaar (intotdeauna exista un “dar” – remember?) medicul de familie este amabil si dragut si iti da un bilet de trimitere catre un medic specialist (pe care il alegi dupa criteriile personale) care sa te consulte si sa iti dea concediul medical atat de necesar. Si ce te faci cand ajungi la un alt medic specialist (orl again, in cazul meu) si iti spune ca numai medicul de familie iti poate da concediu medical, el (adica medicul specialist) da CM doar in cazul internarii in spital…

Ce te faci cand iti trebuie o adeverinta de salariat de la un birou (salarizare sa-i spunem) al companiei unde lucrezi? Asta pana in ora 11.30 pentru ca medicul de familie are program doar pana la ora 12 martea si joia. Deci, sa revenim, ce te faci cand ai nevoie de aceasta adeverinta, daaaaaar toate doamnele care lucreaza in acest birou (si sa tot fie vreo 4 la numar) sunt plecate la un curs pana la ora 14? Iar tu ajungi la birou sa iei adeverinta pe la ora 10? Si medicul are program pana la ora 12? Nu poti sa nu te intrebi de ce merg toate 4 impreuna la curs si nu ramane nimeni in birou…?! Nu poti (pentru ca ai nevoie urgenta totusi de adeverinta aceea de salariat) sa nu cauti in salile de curs din respectiva cladire, poate-poate ai noroc si gasesti respectivele doamne de la salarizare, care te pot ajuta… Si ce te faci cand nu le gasesti? E ora 10 dimineata, mediculd e familie are program pana la ora 12 si cursul doamnelor de la salarizare se termina la ora 14… Va spun eu ce faci…. pleci frustrat acasa pentru ca traiesti in Romania, tara in care organizarea si birocratia sunt punctele noastre forte!!!

Toate acestea in timp ce te dor urechile in mod absurd, ai ameteli, poate si ceva febra si uneori te cam ia cu frig (sa fie frisoane?) si sa nu uitam ca faci toate acestea in timpul in care ar trebui sa stai acasa pentru ca ai semnat o declaratie (da, ministrul curului, cred ca stii despre ce declaratie vorbesc, nu?) cum ca in perioada concediului medical (pe care in mod penibil inca il astepti de la unul dintre doctorii care te-au consultat) trebuie sa stai acasa in caz ca te controleaza cineva. Drept sa va spun, stiti ce imi doresc? Sa ma pupati undeva, in locul acela care se scrie cu trei litere si nu, nu e “cot”!!!

Ce te faci cand o consultatie la o clinica privata costa 100 de ron sau 90 de ron si mergi la un spital de stat sa te vada un medic (ca, deh, platesti lunar o cotizatie care se vrea asigurare de sanatate – tocmai pentru a beneficia de consultatiile necesare cand e cazul) caruia trebuie sa-i BAGI in buzunar tot 100 de ron, ca “asa se lasa”??! Ce te faci in cazul acesta? Ce alegi? Clinica privata unde te trateaza uman, ca pe un om si unde astepti intr-un mediu curat si civilizat unde femeia de serviciu nu face curent ca sa se usuce pardoseala proaspat majita de ea cu o apa murdara/ sau alegi spitalul de stat unde ar trebui sa beneficiezi de consultatie pe banii pe care tu deja i-ai platit lunar catre stat, unde astepti la un loc cu alte zeci de persoane, unele mai bolnave decat altele, toate inghesuite intr-un loc stramt ca sa se poata amesteca bine microbii, bolile si ce mai are fiecare cu el (mirosuri, povestiri, etc)?

Spune-mi tu, Romanie, ce alegi???

Eu aleg sa fiu scarbita, dezamagita si frustrata de faptul ca traiesc in Romania…

Tu?

Ra

P.S. Azi m-am simtit CONSULTATA de catre un doctor care si-a dat interesul sa vada ce am si sa gaseasca si o cale spre vindecare. Multumesc domnului doctor Boriceanu de la spitalul Colentina, sectia ORL.

 

Advertisements

6 Comments (+add yours?)

  1. R N
    Feb 01, 2011 @ 23:27:20

    iti doresc un prim job cu o cursa…One Way! 😉

    Reply

  2. alex
    Feb 02, 2011 @ 20:45:50

    îmi pare rău că te-ai nimerit într-o conjunctură atât de neplăcută, fără vina ta.

    nu o să sincronizeze nimeni programul de la birou cu programul vreounei instituţii, nici invers, şi nu o să îi bage nimeni educaţie în cap vreounui doctor. supravieţuieşti dacă te adaptezi. legislaţia nu are cum să fie formulată să nu fie interpretată, iar pe fondul unei mediocrităţi, prostii, incompetenţe, o să fie întotdeauna interpretată într-un mod abuziv.

    în mod normal, statul trebuie să fie într-o societate la fel ca un părinte care veghează din spate cum copilul merge pe bicicleta cu roţile ajutătoare. dacă cel mic a căzut, părintele îl sprijină. în România, părintele conduce bicicleta, iar copilul se uită de pe margine şi îşi doreşte.

    detaşează-te 🙂

    eu aşa mă detaşez http://vodvon.tumblr.com/

    îţi doresc o seară frumoasă aşa cum îşi doresc copiii să facă un castel de nisip

    Reply

    • Ra
      Feb 03, 2011 @ 00:04:42

      Culmea e ca nu vreau sa ma adaptez unei asemenea societati. Am fost si la psiholg cateva ori si mi-a spus ca am probleme de adaptare :)))! Adica i-am explicat ca nu stau la barfa, de exemplu, prefer sa plec cand cineva incepe sa-l “toace” pe x sau y si mi-a spus ca asta e societatea si ca as putea sa stau cateva minute, sa ma prefac interesata, chiar dc in mintea mea e altceva si abea dupa aceea sa plec. Pt ca altfel voi fi mereu considerata pe genul inadaptata. Ei, nu vreau sa ma prefac si sa mint pt ca destul mint cei din jur. Ce ar insemna sa ma mint si eu pe mine? Dar, cica asta este societatea si atat timp cat eu sunt una si ei sunt mai multi, trebuie sa ma adaptez…
      Mersi mult, imi plac conversatiile cu tine ;).

      Reply

  3. alex
    Feb 03, 2011 @ 00:48:29

    sper că nu i-ai plătit ora pentru sfatul ăla fără nici o bază 🙂

    un om integru, cu o atitudine puternică , nu trebuie decât să intre pe uşă pentru a se bârfi despre el, diferenţa fiind că el nu o să bârfească la rându-i. cunosc oameni despre care dacă ai dori să bârfeşti, te-ai gândi imediat că nu ai mai avea pic de demnitate în tine dacă ai începe.

    ei asta-i bună, să bârfeşti pentru că se bârfeşte, să fiu prost că altul e prost ?

    “the devils makes us sin, but we like it when we’re spinning”

    eu nu înţeleg cum se manifestă răul ăla la tine, când stai şi dai accept la comentarii şi publish la articole? nu te mai minţi şi mergi şi fă o baie fierbinte şi uită-te pe TCM ! şi nu mânca ciocolată seara.

    Reply

    • Ra
      Feb 03, 2011 @ 10:12:16

      Raul se manifesta prin dureri de urechi, senzatia de urechi infundate (cu prsiune in ele), greata de la medicamente luate pe stomacul aproape gol, slabiciune, ameteala si ceva singuratate pt ca asa imi place sa ma plang cand sunt bolnava si mor de ciuda ca nu e nimeni in casa la care sa ma vaiet :).
      In alta ordine de idei i-am platit ora aluia cu sfatul dubios, dar intr-un fel are dreptate… Eu cunosc oameni care nu au pic de demnitate si barfesc pe absolut oricine ;).
      Zi frumoasa, azi pare ca ma simt putin mai bine, sa vedem ce spune si dr.

      Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: