Raspuns pt Adrian Soare

Adrian mi-a lansat o provocare pe site-ul sau www.succesdublu.ro. Initial, cand am vazut – nu am reusit sa adorm din cauza gandurilor care mi-au trecut prin minte… Pentru mine, chiar daca o sa radeti, e o onoare sa fiu printre cei carora Adrian le-a lansat provocarea… M-am tot gandit si apoi am povestit unor persoane care mi-au raspuns simplu ca ei isi aud tot timpul respiratia.. Am stat si am ascultat.. Eu nu mi-o aud… Acum, de exemplu, scriu la laptop – in bucatarie si e fereastra deschisa… Se aud greierii afara, sunetul frigiderului care ma innebuneste uneori, oarecum ceva muzica din camera fratelui meu… Nu reusesc sa imi aud respiratia… Nu se aude, pur si simplu… Stau si ma gandesc atunci ce raspuns sa dau!? Ultima oara cand mi-am auzit sunetul propriei respiratii…

1. Cred ca mi-am auzit respiratia ultima data atunci cand el mi-a sarutat sufletul cu zambetul lui!! Pentru mine, intalnirile cu el sunt timp suspendat fara inceput si fara sfarsit!!! Uneori, atunci cand ne intalnim – tacerea este cea care vorbeste cel mai tare si respiratia cea care se aude! multe raman nespuse intre noi si totusi ne intelegem fara sa fie nevoie de cuvinte. Imi asum greaseala de a il fi pierdut fara cale de intoarcere si rezultatul este ca imi privesc viata dezintegrandu-se fara el. Atunci cand il vad, pasesc pe un camp plin cu flori de fericire care au culoarea roz si nu se ofilesc niciodata. In acele momente, scurte si intense, indelungate – si cu atat mai triste la sfarsit – eu incerc sa imi pastrez calmul si sa merg mai departe. Ma doare sa imi amintesc ca el exista undeva, ca timpul nostru e si va fi doar timp suspendat, ca plimbarile noastre vor fi numai printre florile fericirii, ca tacerea va fi conversatia noastra… (perioada 27 iunie – 17 iulie 2009)

2. Dar mai este un moment de maxima intensitate cand mi-am auzit respiratia, mai rau decat se aude muzica la club (nu stiu dc e chiar buna comparatia, dar in orice caz – f tare). A fost momentul in care a murit Misu (Mihai Dobre Tone)… Eram cu Alina la terasa White, din zona Decebal si abea ajunsesem de cateva minute, convinsa cu greu sa ies la un suc pt ca nu ne vazusem de cateva zile. A primit un sms, l-a citit si si-a schimbat expresia fetei! A sunat in secunda urmatoare, fara sa imi adresese vreun cuvant sau o privire si atat am auzit ca a intrebat: “cine a murit la Clinceni?” E inutil sa descriu senzatia si trairile avute atunci pt ca nu se pot descrie. Din acel moment pentru aproape o saptamana sunetul respiratiei mele nu mi-a dat pace!!! Pt ca am realizat ca a murit un prieten. Nu se facuse zbor de scoala la aeroclub si se faceau antrenamente cu Extra 300L pt mitingul de a doua zi. Putea fi doar unul dintre ei. Ideal ar fi fost sa nu se fi intamplat…. Socul urias, neputinta mea de a face ceva – altceva in afara de a privi la tv imagini in direct de la locul accidentului, frustrarea declansata de moartea unui pilot pe care sa il cunosc, durerea simtita punandu-ma in locul tatalui care a asistat la aceasta nedreapta pierdere, evenimentele care au urmat pierderii lui Misu – sunt amintiri care imi revin in minte mereu insotite de sunetul respiratiei mele. Dumnezeu sa te odihneasca, Misule!!! (perioada 5 iunie – 10 iunie 2009)

Ra

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: