Ascultand ploaia…

_VBB2818…scriu acest post in ritmul picaturilor de ploaie… Ascult ploaia si in mod straniu imi da o stare de liniste… Straniu, pt ca eu iubesc soarele, zilele uscate si fierbinti de vara, noptile sufocante de iulie, arsita zilelor petrecute la plaja… Insa azi ascult ploaia si… m-am indragostit iremediabil de sunetul picaturilor de ploaie in cadere… Incerc sa inteleg de ce, atunci cand pe radarul sufletului meu se anunta furtuna/CB/CAT, eu ma incapatanez sa intru din plin in ele… De ce oare nu ascult avertizarile meteo pt sufletul meu? Asa ajung mereu sa provoc turbulente sufletului meu. Culmea e ca nimeresc doar turbulente de mare intensitate, uneori aparute in aer clar… Oricum am un talent fantastic de a ma baga numai in zone unde sigur apar probleme, de parca nu simt nimic daca nu e putina aventura… De multe ori terminata cu un dezastru pentru sufletul meu… Rand pe rand pierd toata flota, imi cad unul cate unul, toate avioanele… Si ce e de facut? Sa lucrez la maintenance? Sa schimb mecanicul? Sa ascult de avertizarile meteo? Sa fac echipa cu radarul? Sau… poate sa nu mai zbor pe cerul fiintei mele… Sa nu imi mai pun sufletul in pericol…
Te urci la mansa si te angajezi in ceea ce iti doresti a fi cel mai lung si mai frumos zbor, zborul vietii tale poate… Si iti place aparatul in sine, incerci sa inveti comenzile si iti dai seama ca le stiai deja… E ca un deja-vu in care realizezi ca tu cu acel aparat ati mai zburat impreuna, poate intr-o alta viata… pe un alt cer… Asta inseamna ca faceti sau faceati echipa buna… ca ati mai putea face… daca pe cerul sufletului nu ar fi turbulente…

_VBB2830(Picaturile danseaza pe parbrizul masinii mele, muzica lor ma linisteste… Oare de ce vine ploaia de vara cand te astepti mai putin? De ce nu avem vesnic la noi o umbrela pt astfel de cazuri? De ce nu exista un antidot pt iubire? De ce nu exista leac pt durerea din suflet? De ce, stiind ca gresim, o facem in continuare? Nu, nu, nu… e dificil, aproape imposibil sa ocolesti Cb-ii… Mai bine mergi inspre ei si speri ca gasesti un loc liber prin care sa strecori avionul… )

_VBB2831Continui zborul, la mansa avionului de care intre timp te-ai indragostit… Totul pare ca merge conform planului de navigatie – minutios pregatit inainte de decolare… Se creeaza o complicitate incredibila intre acel aparat si pilotul lui… Cine i-ar putea vedea, cu siguranta ar paria ca au fost facuti sa zboare numai impreuna… Si asemeni unor zei nemuritori, bucurosi ca s-au intalnit si ca se potrivesc, inainteaza pe cerul sufletului… Apar niste turbulente usoare – asemeni unor discutii in cuplu la inceput de drum, dar acestea trec si ei inainteaza printre norii pufosi…

(ma gandesc ca ploaia este un aliat perfect atunci cand plangi… nu te tradeaza niciodata cand lacrimile nu se mai opresc… nu trebuie sa te ascunzi -pt ca picaturile de ploaie se confunda cu lacrimile…)

_VBB2829In zborul tau deja simti ca ceva nu e in neregula, dar nu reusesti sa depistezi defectiunea si asta te nelinisteste… Iti dai seama ca poate nu cunosti atat de bine avionul, poate ca nu ai invatat comenzile… Realizezi ca te-ai bazat pe intuitie si asta nu e bine… Ai facut ceea ce face orice femeie cand se indragosteste si lasa ratiunea deoparte… Nu trebuie sa te lasi prada sentimentelor, acum ce e de facut??? Te rogi sa gasesti un loc bun pt aterizare? Nu!! De ce ai abandona zborul? Trebuie sa mergi inainte cu orice pret… Sa pui rotile atunci cand ai ajuns acolo unde ti-ai propus… Astfel incat, atunci cand cedeaza motoarele, nu ai alta posibilitate decat sa incerci un zbor planat si sa te rogi sa aterizezi in siguranta… Culmea e ca nu te intrebi nici o clipa ce a fost in capul tau sa te ambitionezi sa ajungi la destinatie – chiar si cu probleme… Si pentru ca nu ai astfel de regrete continui inconstient sa planezi cat mai mult… Si comunici cu masinaria de fier ca si cum inca sunteti o echipa grozava!!! Dar nu e asa… Tu nu esti un pilot extraordinar pt ca ai urcat, totusi, intr-un avion defect!!!!! Asta nu trebuia facut…

(ascult ploaia… inca are putere sa loveasca in masina mea… ca si cum eu sunt vinovata ca ea trebuie sa spele pacatele gandurilor noastre…)

_VBB2832Apoi, brusc, atunci cand te astepti mai putin… reusesti o aterizare fortata si salvezi si avionul!! Tu esti ok, avionul este ok… Te gandesti pentru prima data ca nu te vei mai urca la mansa acestui aparat care e defect… Apoi… dupa f putin timp incepi sa regreti ca ai gandit asa si vrei sa repari defectiunea… Inca o decolare… Greseala e ca ai atata incredere in avion, incat uiti de zborul tehnic… Si te aventurezi pe cerul sufletului pentru inca un zbor… Cel care va fi ultimul, din pacate…

-to be continued-

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: