Fara concurenta :)
08 Sep 2010 6 Comments
in Flights Tags: cabin crew, crew, flights, work
Am uitat sa va spun ceva! De fapt vreau sa ma laud, hehe!!
Azi mi-a spus Cpt ca sunt cea mai frumoasa fata din echipaj!!!
Toata treaba se rezuma la faptul ca eram SINGURA fata din echipaj 
)!!!!!!!!!!!!!!!! Hahahaha!!!
Ra
Curse charter ;)
19 Jun 2010 2 Comments
in Ganduri Tags: B737/800, Celentano, curse charter, pasageri, se tu mi tenti, work, zbor
E foarte greu in echipaj minim sa ai un avion plin pe o cursa scurta si sa poti oferi servicii ireprosabile insotite de zambete si un ton cald. In astfel de situatii zambetul dispare din cauza vitezei si tonul cald se transforma intr-unul usor imperativ pentru buna desfasurare a zborului. Sau a serviciilor oferite la bord in timpul zborului. Pentru cei care nu stiu sau nu inteleg ce inseamna echipaj minim, va explic imediat ca fiecare tip de avion in functie de numarul de locuri, indiferent daca sunt ocupate sau nu, are un minim de cabin crew (echipaj de cabina) obligatoriu, fara de care nu se poate pleca in cursa. Astfel fiecarei fractii de 50 de locuri ii revine un insotitor. Acestea sunt reglementari din punct de vedere al sigurantei la bord, in scopul ca fiecare insotitor se poate dedica celor 50 de pasageri in cazul unei urgente. ÊNu este acelasi lucru valabil cand vine vorba de serviciile oferite la bord. Uneori 4 insotitori la 180 de pasageri nu sunt de ajuns. Implica multa munca, o buna intelegere in echipaj, o buna coordonare si organizare din partea sefei de cabina sau a sefului de cabina, dupa caz.
Implica insotitori rapizi si apti sa se adapteze fiecarei astfel de curse in parte!!! Ahhh, daca si pasageriiar intelege ca ei sunt aproape 200 si noi doar 4, ar fi mult mai usor. Si pentru ei si pt noi. O astfel de cursa tocmai am avut azi. Norocul zilei de azi este ca am avut echipaj bun. Ca ne-am inteles bine si am comunicat eficient. Ca am avut doua sefe de cabina foarte ok si foarte placute. Ghinionul zilei de azi, daca il putem numi asa este ca am avut avionul plin cu 180 de pasageri, dintre care multi infanti si o gramada de copii. Pe fiecare tronson. Zborul a fost unul scurt, de doar 1h si 30′. Doar ca am facut patru astfel de zboruri… La primul dintre ele (primele doua leg-uri) serviciul la bord a inclus mic dejun cald, bauturi racoritoare, vin, bere, ceai si cafea. Avionul a fost un Boeing 737 seria 800, are aproape 200 de locuri distribuite pe 32 de randuri pe o lungime de nici mai mult nici mai putin de 42 m. ÊAsa ca va imaginati ca fiind doar 4 Êinsotitori si un avion plin, muncim la foc automat!!
Bucatariile sunt micute, destul de incomode pentru doua persoane si carucioarele lor, pasagerii deja trag de perdea cerand diverse sau intreband unde e “baia” cand TOALETA se afla fix in dreptul lor. Baia o fi acasa la ei 
!
Am dat ceai si cafea pe fiecare leg, asta inseama ca de cel putin 700 de ori am intrebat pe aproape 800 de persoane daca doresc ceai sau cafea! Mi se inclesteaza gura si refuza sa mai pronunte cuvintele Ceai sau Cafea… )!!
Am vazut o multime de prichindei frumosi azi, ceea ca ma face sa cred ca am luat-o razna in mod clar!! Nu numai ca imi plac si ca ma uit dragut dupa ei, acum ma si imprietenesc cu astia de-o schioapa!! Facem cunostiinta, ii calmez, le explic si ii laud _ drace, am luat-o raznaaaaa!!!
M-a impresionat un tata care statea separat de sotie si cei doi copilasi, atunci cand a venit in urma mea cu platoul lui rece sa-l dea sotiei “poate mai vor copii chifla cu unt si gem sau compotul de fructe”. Un gest mic, dar atat de frumos!
M-am amuzat cand un pasager nu a facut diferenta dintre prabusire si amerizare, intrebandu-ma ce sa mai facem cu vestele daca amerizam… Pai sa ne mentinem la suprafata, eu asta as face… ))!!!
O fetita i-a spus tatalui ca nu mananca “porcaria asta” de omleta si sunt altii care ar ucide pentru omleta de la Tarom!!!
A!!! Ce credeti? Se putea sa i se faca rau unui pasager si sa nu fiu eu echipaj?? Neeeaahhh, azi iar – oxigen, calciu, supraveghere… Bine ca nu am fost eu cel mai aproape de locul cu pricina. Dar am ras amintindu-mi ca adun bolnavii precum scaietii, pe cursele mele…
Una peste alta, m-a cam scos din circuit ziua de azi, cursele au fost exagerat de grele din cauza timpului scurt si a numarului mare de pasageri. Dar ziua a trecut rapid, am iesit cu bine si din asta si multumesc echipajului meu de azi, asa cum am spus – norocul zilei!
Si, ahhh, dupa cursa m-a asteptat un bonus… Aroma de tutun, saruturi dulci, imbratisari, rasete, muzica, cina, saruturi, mangaieri, aroma de tutun…
Acum noapte buna, maine iar urmeaza trezirea cu noaptea in cap…
Bonus pentru cei care asculta muzica, nu zgomot!!
Ra
Remember me… My sweet escape, Your sweet escape…
26 Feb 2010 Leave a Comment
in Calatorii Tags: dolce-far-niente, fericire, Ganduri, iubire, Prietenie, Ra, relax, soare, work, zambet, zbor
Am fost la Dubai 3 zile. Sau doua, depinde cum calculezi . Cea mai mare bucurie a mea a fost ca Andreina a venit cu mine si am petrecut 2 zile (sau trei, hahah) de vis intr-o atmosfera idilica, aprope de neimaginat.
Dubaiul i-a placut cu siguranta, pariez ca se va reintoarce cu Bogdan pentru o vacanta spectaculoasa. Ce am facut? Plaja in primul rand.
Am incercat sa furam vara si sa o aducem acasa, ne-am imbratisat cu valurile si am facut dragoste cu soarele… Ne-am adancit picioarele in nisipul fierbinte, ne-am jucat ca doi copii mici vara, la mare, in vacanta… Am avut de ales intre a simti placuta atingere a valurilor marii, desi apa parea rece la doar 24 de grade C – in comparatie cu apa piscinei care avea temperatura de 34 de grade C si te imbratisa cu blandetea caracteristica a unui barbat indragosit… Am reusit sa ne impartim fara sa se supere nici marea si nici piscina, nici macar soarele care ne-a urmat oriunde ne-am fi dus.
Am fost la Burj al Arab, la Madinat Jumeirah – o altfel de Venezia as spune eu,
la Dubai Mall unde am vazut fantanile dansatoare despre care am aflat ca
sunt amplasate pe 30 de acri (Burj Dubai Lake), fantanile lanseaza jeturi de apă pana la inaltimea de cu 500 ft (150 metri), echivalentul unei cladiri de 50 de etaje.ÊFantana este de 900 ft (275 metri) lungime si are cinci cercuri de toate mărimile şi două arcuri centrale.ÊAcesta a fost proiectat de California-based WET, Êcreatorii fantanii Bellagio din Las Vegas.
The Fountain Dubai pot fi admirate in fiecare zi, cu repertoriul de performanţă, inclusiv Sama Dubai, Baba Yetu, piesaÊde top ÊShik Shak Shok, precum şi a piesei Êtenorului italian cu renume mondial – AndreaÊBocelli: Con te partiro (Time To Say Goodbye).
Peste Ê6600 Superlights WETÊ- incandescente, cele mai avansate lumini disponibile de azi – şi 25 proiectoare de culoare pot crea un spectru vizual de peste 1.000 de atractii abstracte.ÊFascicule de lumină care strălucesc Êde la f‰nt‰na pot fi vazute de la peste 20 de mile depărtare, şi vor fi vizibile din spaţiu, fiind cele mai strălucitoare din Orientul Mijlociu, şi destul de posibil din ”ntreaga lume.
Apoi am cautat ore intregi un biberon de la Baby Dior pt baby Ava, dar nu am gasit si ne-am ales doar cu o alergatura contra cronometru printr-un mall grotesc de imens care pare sa nu aiba inceput si sfarsit.
Am admirat Burj Dubai, devenita Burj Khalifa de la inaugurare si ne-am minunat cate au putut face oamenii acestia in desert. In atat de putin timp. In conditii atat de neprietenoase. Bineinteles ca nu am ratat Deira City Center, respectiv magazinul “forever 21″ de unde am plecat cu o multime de accesorii, atat eu – cat si Andreina. Am baut cele mai spectaculoase cocktail-uri de fructe proaspat facute, am facut poze cu cele mai frumoase insotitoare de bord din Univers: fetele de la Singapore Airlines, am savurat cina cea mai delicioasa din Emiratele Arabe Unite !! Am ras, am glumit, am povestit, am recuperat din timpul pierdut.
Dar ce a facut aceasta evadare atat de placuta a fost faptul ca ne-am relaxat, ne-am relaxat neasteptat de mult. Nu ne-am odihnit, nu am avut timp. Dar am fost noi, am fost relaxate, nu am fost agitate, grabite, nervoase, nu ne-a suparat nimic si inca o data am avut confirmarea (desi nu aveam nevoie) ca Andreina este sora pe care nu am avut-o niciodata, verisoara pe care am visat-o mereu pentru vacantele de vara, prietena pe care oricine si-ar dori-o, confidenta cea mai de incredere, criticul cel mai aspru, compania cea mai dulce.
Am sa revin cu cateva poze zilele viitoare, atunci cand Andreina va gasi timp sa mi le trimita si mie.
Multumesc Bogdan si multumesc Lilianei for making this possible. YOU GUYS ARE GREAT!!!!!
P.S.: HOW COULD YOU SAY NO TO RADISSON???
Ra
First day of work after vacation…
06 Feb 2010 9 Comments
in Flights Tags: flight attendant, work, zbor
Prima zi de munca dupa mai bine de o luna de concediu… Pffff… Ce repede a trecut timpul, cat de putin mi s-a parut ca am avut concediu si totusi cat de mult am lipsit de la munca!!! Daca mai stateam acasa o saptamana riscam sa nu mai gasesc nici usa de la intrarea in departament pentru ca azi am constatat cu mirare ca nici un birou nu mai este acolo unde era cand eu am fost la ultima cursa inainte de concediu!!! Tot cu mirare, dar in sens pozitiv de data aceasta, am remarcat ca se dau noile paltoane de uniforma, ceea ce este absolut fabulos pentru ca sunt super frumoase si chiar am nevoie de un palton pe vremea asta de … (culoare maro)!!! Numai ca tre’ sa astept pana luni cand va fi cineva la birou pentru a imi lua un bon cu care sa ridic paltonul de la magazia de profil … Can’t wait Monday!!!! In plus cred ca vom fi fermecatoare toate cu paltonase la fel, ma bucura enorm acest lucru!
Azi am fost la Larnaca (cu Boeing 737/700 – BGF), o cursa relativ usoara, 1h50′ la dus cu 2h10′ la intors (deh, vantul batea din fata pe ruta, la intors). Daca pun la socoteala si ca am avut un echipaj de vis si 11 pasageri la business care au fost bunul simt intruchipat, deja ma pot considera norocoasa!!!
Am plecat de acasa, recunosc, fara prea mult chef si lipsita de vlaga…
Am ajuns la aeroport si m-am transformat, incet incet serotonina mi-a invadat tot corpul si imediat cum am intrat in avion m-am simtit ca un peste reintrodus in apa.
Dragut sentiment sa te reintorci la munca.
Ar fi fost minunat daca domnii de la Abela Rocas si-ar fi facut treaba cum trebuie si nu ne-am fi rugat un milion de ani de ei ca sa suplimentam necesarul de bauturi pentru clasa business, care evoluase de la 1 pasager – la 10 pasageri, insa bauturile, paharele si consumabilele erau standard… Oare ei nu realizeaza logic ca odata ce creste numarul de pasageri si imi aduc mancare suplimentara – e nevoie in aceeasi masura si de pahare si bautura? Cum sa plec in cursa cu 36 de pahare de apa/suc/vin/alcool (standard, chiar si pe cursele cu 0 pasageri business) in conditiile in care 10 pahare le umplu doar la welcome drink???!! Si apoi ma asteapta o cursa intreaga… In care, eventual dupa logica lor, eu ar trebui sa le explic pasagerilor business ca am terminat paharele de sticla… Bine ca nu am fost niciodata pusa intr-o asemenea situatie, altfel cred ca muream de rusine. Dar tre’ sa cerem noi de nu-stiu-cate-ori inainte sa aduca pasagerii la avion pentru ca pe dansii ori nu-i ajuta logica, ori ii doare fix in cuvantul ala din 3 litere (care nu e COT)!!!!
Lasand dilema asta deoparte, ma bucur ca m-am intors din concediu! Era si cazul…
Ra
